21 June 2020

Sandvi?ul

C?nd traduc chestii cu vizibilitate public?, nu conteaz? c?t de potrivit mi se pare mie un termen sau c?t de folosit este deja ?n vorbirea curent?, ci ?n primul r?nd dac? Academia consider? c? exist? ori ba.
A?a c? degeaba eu zic ?i pronun? ?i citesc prin meniuri sandwich, ca tot restul popula?iei. Dac? odat? demult s-a decis c? dacii liberi ?i frumo?i m?ncau la pache?el sandvi?, cu pluralul sandvi?uri, ap?i sandvi? zic ?i eu.

Culmea e c? ?n mintea mea, eu am dou? no?iuni diferite asociate cuvintelor.
Sandwichul e sandwich, ?sta cu panini sau chifl? sau baghet?, cu diverse c?rnuri, cu salat? at?rn?nd din el, ceap?, ro?ii, etc. Sandwichul e Subway, s? zicem.

Sandvi?ul ?n schimb e ?la pe care-l m?ncai ?n CFR Bucure?ti Constan?a, f?cut de acas?. ?la din parc. ?la din pache?el. Defini?ia din DEX rezum? rigoarea sandvi?ului rom?nesc: 

S?NDVI?, sandvi?uri, s. n. Felie de p?ine (uns? cu unt) cu un aliment rece (?unc?, salam, br?nz? etc.) peste care se a?az? adesea a doua felie de p?ine; tartin?. [Var.sándvici, sánvi? s. n.] – Din fr.engl. sandwich.

A doua parte de sandwich era deseori ni?el mai molc?it?, de la ?mpreunarea cu felia de mezel (alt cuv?nt care m? duce ?napoi cu decenii) sau telemeaua umed?. ?i ambele felii erau franzel? din asta cu coaj? lucioas?. 

Puteai avea parte de sandvi?ul mai s?rac, cu parizer ?i margarin?, care parc?-?i aluneca scuz?ndu-se pe g?t. Puteai uneori avea parte de sandvi?ul m?tu?ii care ?tie s? g?teasc?, cu br?nz? frecat? cu unt ?i friptur? rece. Am prins unul singur. Nu de alta, dar eram doar ?n vizit? la m?tu?a aia. N-am mai v?zut-o de atunci.
Puteai avea ?i sandvi?ul f?cut de tac-tu sau de alt nepriceput, un sandvi? m?t?h?los, cu mult? p?ine ?i str?mb potrivit. Era sandvi?ul de tren, pentru c? nu se putea s? pleci f?r? m?ncare at?tea ore, sandvi?ul de ?poate nu g?sim cazare”. Sandvi?ul de c?min, trist? consolare dup? ce-?i d?deai banii pe alte prostii ?i pe m?ncare nu.

Dar niciunul nu mi-a r?mas mai viu ?n minte ca sandvi?ul Ioanei.

Ioana era colega mea ?i at?t de diferit? de mine, c? nici n-a? ?ti de unde s? ?ncep cu diferen?ele. Ioana era frumoas?, dezinvolt? ?i primitoare. Eu eram un st?rci plin de frustr?ri ?i temeri. Nici nu ?tiu cum de ne-am adunat. Dar cel mai mult m? uluia familia Ioanei. Erau practic opusul nostru.

Ioana avea p?rin?i foarte tineri, care glumeau mereu ?i vorbeau cu ea de la egal la egal. Ioana avea un frate mai mic, care-i era drag, ?i o camer? plin? cu desene. Le pl?ceau animalele. Mama Ioanei purta fust? scurt? ?i a r?spuns odat? unui gardian care ?ncercase s? se ia de c?inele ei ?Vezi-?i de panselu?ele dumitale”. Tat?l Ioanei r?dea des. ?n fine. Opusul nostru.

Fiecare zi de ?coal? era la fel. Plecam val-v?rtej pentru c? fie ?nt?rziam, fie nu dar deja era scandal ?n cas?, deci mai bine s? ajung mai devreme. De m?ncat acas? nu prea apucam sau nu aveam ce, deci orele 11.00 m? prindeau cu ma?ele chior?ind. Bugetul meu foarte redus ?mi oferea un covrig ?n pauza de mas? sau, uneori, dac? se nimerea taic?-meu s? fie mai generos (sau s?-i ciupesc eu de prin buzunar), un covrig ?i un suc. De fapt, cam ?sta era meniul zilnic pentru ?ntreaga clas?. Ori nu m?ncai nimic, ori ??i luai covrigul de la chio?c. Sau dac? te aveai bine cu cineva, puteai alterna: azi iau eu, m?ine iei tu.  

Mai pu?in pentru Ioana. Ioana avea pache?el de acas?. Cred c? eram pe undeva printr-a 6a c?nd am aflat c? exist? a?a ceva. C?nd a zis ?Eu nu mai ies, mi-au pus pachet” ?i a scos ?ntr-adev?r un pache?el care m-a uluit. Nu con?inutul, ci ideea ?n sine. Ideea c? exist? cineva care e at?t de grijuliu ?nc?t ?l ?nvele?te ?n ?erve?el ?i staniol, s? nu se scurg?. Feliile de p?ine egale. Al doilea ?erve?el, ?mp?turit pentru ?ters. ?i p?inea p?rea proasp?t?. 

Era un sandvi? ca toate sandvi?urile, fix pe defini?ia din Dex, unul cu unt ?i br?nz?. Dar nu ?tiu cum s? zic, ?ntr-o lume abrutizant?, plin? de violen?? ?i nep?sare, primeam uneori semnale c? poate fi mai bine. Altora, e drept, dar poate ?i mie, poate ?i altora prin mine vreodat?. Undeva acolo exista o lume ?n care p?rin?ii r?deau la glumele tale ?i-?i ?mpachetau de acas? un sandvi?. 

A?a c? decenii dup?, c?nd dintr-un st?rci mic ?i speriat am ajuns un st?rci mare ?i smucit, m-am apucat s? fac ?i eu pache?ele. 




?i adev?r v? spun vou?, pe c?t de duioas? mi-o fi fost povestea p?n? acum, pe at?t de deadpan e epilogul ei. C?ci fiu-meu cel hr?nit ?i alintat se ?ntorcea de cele mai multe ori cu ele neatinse, ?i cerea bani de covrigi. Pam-pam.

(Dar c?nd / dac? trece mizeria asta vreodat?, tot ?i mai fac!)



Read More

09 June 2020

Attendant le m?le




Am fost ?n weekend la ?ar?. Socrul meu are un soi de refugiu de gura soacrei, s? zic a?a. O locuin?? la ?ar? unde mai ?ine vreo 3 g?ini ?i 4 ro?ii, fix c?t s?-?i g?seasc? motiv s? se duc? ?i s? se ?ntoarc?. Personal mi se pare o idee fantastic? ?i benefic? tuturor.

Uneori ?l invad?m ?i noi prin refugiu ?i ne prime?te cu bra?ele deschise, c?-i om bl?nd ?i sociabil de altfel. Recent a dat buzna peste el ?i tata ?i nu oricum ci cu un portbagaj plin de ra?e ?i g?ini.
Cadru: Tata cre?tea de ceva timp clandestin ni?te p?s?ri prin curte (unde nu e voie, el st?nd ?n buricul t?rgului). Cu un exces de hran?, dar ?ntr-un spa?iu mic ?i ?ntunecat. Eu le pl?ngeam de mil? or?t?niilor cu orice ocazie. Mi se p?rea c? le chinuie. Nu-s vegetarian?, din p?cate, dar asta nu ?nseamn? c? nu cred c? m?car ?n scurta(ta) lor via?? n-ar trebui s? aib? spa?iu, lumin? ?i ceva zile pa?nice. La tata n-aveau deloc a?a ceva.

A?a c? tata le-a dus plocon socrilor, pentru c? e un talent de-al s?u, care mi s-a transmis ?i mie: ?ncepe lucruri ?i le paseaz? s? le termine cine are ghinionul s?-i fie prin preajm?. 

Pentru p?s?ri, clar e un pas ?n bine. C?nd am ajuns, g?inile se acomodaser? deja. Coco?ul se d?dea galant pe l?ng? ele, favoriz?ndu-le pe ale lui ?i trat?ndu-le pe celelalte cu o autoritate rece. Cred ?i eu. Tocmai le c?s?pise indirect so?ul, c??tig?nd tragicul concurs de frumuse?e ?pe care din ??tia-l facem bor?, c? se bat”. Se pare c? al tatei a luat puncte ?n plus la alur? ?i penaj.

Ra?ele ?n schimb st?teau stinghere, una ?n alta, aproape nemi?cate. Uneori ??i adunau curajul, dup? un schimb de priviri, ?i lip?iau prudent spre vasul cu ap?. Apoi se d?deau mai deoparte, timide ?i statice. Jur, parc? erau trei m?icu?e ?n Bamboo.

Tot p?l?vr?gind, tata men?ioneaz? c? ar mai fi o a patra, care a c?zut clo?c? ?i st? pe ou? acas?, dar cum nu ?tie exact c?nd a c?zut, nici nu ?tie c?nd va scoate pui. ?i c? dup? ce scoate, aduce bobocii ?i mama aici, la cele dou? surate ?i la r??oi.

Iar socrul meu observ? delicat:

- Dar s? ?tii, cuscrule, c? ?i aia alb? tot ra?? e.

Stupoare. Cum s? fie tot ra??? Dar i-a garantat baba de la care le luase c? aia alb? e r??oi! S? fie ra??? ?i atunci proasta aia ce tot cloce?te de dou? luni?

Eu tot insist c? parc? ar fi r??oi aia alb?, dar e drept c? am c?utat pe Google, modific?ndu-mi astfel ?n mod interesant reclamele pe care mi le va propune ?n urm?toarea perioad?, ?i r??oii parc? s? zic c?-s altfel la cap. Am cedat. Tata are patru ra?e, dintre care una mimeaz? clocitul de dou? luni de zile.

Am protestat ?ns?: de ce s? le ia musai r??oi? La ce le trebuie barbaria de a fi fug?rite lipa lipa peste tot? Adic? dac? tot nu vor s? mai scoat? al?ii, pentru ce s? mai aduc? vreun r??oi necunoscut, care poate mai e ?i mojic? De ce s? nu le lase s? fie ?ntre ele, fetele?

?i m? l?mure?te so?ul meu, oprind cu duhul bl?nde?ii orice posibil? diatrib? feminist?:

- Dac? au r??oi, se mai duc ?i ele la balt? ?i ?napoi, umbl? prin curte. Dac? n-au r??oi, stau pe loc. A?teapt? GPS-ul.

Ei bine, a?a e. ?i a?a am elucidat ?i timiditatea static?. Stau pentru c? n-are cine le duce ?ncoace ?i ?ncolo. Iar ele singure nu se cade s? se plimbe, deci s-au adunat ?n cea mai am?r?t? asocia?ie de gagici ever.
A?a c? trec?nd peste orgolii antropomorfice, o s? c?ut?m r??oi, ca s? nu prind? fetele r?d?cini.


Read More

04 May 2020

Unde te duci de pe 16 mai?

Nic?ieri. Dac? e?ti norocos, nu te duci nic?ieri de pe 16 mai ?ncolo ?i stai ?n cas?, cum ai stat ?i p?n? acum.
Dac? faci parte din bula mea, adic? dac? e?ti printre infim de pu?inii noroco?i pentru care izolarea social? ?nseamn? deocamdat? doar plictiseal?, nu s?r?cie, ruin?, faliment ?i risc zilnic, atunci de pe 16 mai nu se schimb? nimic.

Nu pot s? pricep ce e cu entuziasmul ?i planurile ?i ambalatul pentru dup? 16 mai, de parc? s-ar da startul vreunui cross na?ional.

Pe 16 mai va fi de fapt mult mai r?u ca pe 1 martie.

Vaccin tot nu exist?.

Tratament eficace tot nu exist?.

Locuri la ATI sunt mai pu?ine.

?ansa de a contracta virusul este ?nmiit?, consider?nd c? la ?nceputul lui martie aveam c??iva constata?i infecta?i iar acum avem peste 12 mii, cifr? care cre?te cu peste 200 pe zi. Mai ?ine?i minte c?nd num?ram infecta?ii unul c?te unul? Sigur c? mai ?ine?i minte, asta se ?nt?mpla acum doar c?teva s?pt?m?ni!

?i atunci unde dracului te duci de pe 16 mai ?ncolo?
Tu de ce ai stat ?n cas? p?n? acum? De frica amenzii doar? ?i eu care credeam c? stai ?n cas? ca s? nu (o)mori.

M?surile de relaxare sunt ?n primul r?nd o tentativ?, una care s-ar putea s? ne coste scump. Dar sunt necesare pentru c?, dincolo de cei care pl?ng dup? tuns la salon ?i mers ?n mall, exist? o ?ar? ?ntreag? care poate aluneca spre ruin?. Exist? profesii care necesit? interac?iune. Exist? stomatologi cu cabinete ?i aparatur? luate pe credit. Exist? muncitori, menajere, arti?ti, organizatori de nun?i, chelneri, tehnicieni dentari, exist? familii monoparentale, exist? industria de retail, horeca. Sute de mii de oameni bloca?i economic, care nu ?ntrev?d speran?a de a avea din ce tr?i m?ine, peste o lun?, peste un an.

Sunt oameni normali ?i competen?i. Nu e momentul s? scoate?i fabula cu greierele ?i furnica. Nu vorbim aici despre nep?sare de??n?at? ?i lips? de responsabilitate. Oamenii ace?tia au ?nv??at, au muncit, s-au asigurat c? au o profesie sau o afacere care, prin constanta interac?iune cu ceilal?i, s? fie util? ?i necesar?. Cine dracului ar fi visat vreodat? c? ?ntregul furnicar omenesc va fi for?at s? se destrame, s? se separe pentru a nu fi distrus?

Cine s-ar fi g?ndit c? esen?a noastr? de fiin?e gregare, sociale, necesare una alteia ne va deveni pieire?

Eu cred c? mai mult pentru ei sunt aceste m?suri. Dar dac? ai norocul ca slujba ?i veniturile s? nu ??i fi fost afectate (?nc?, cel pu?in), atunci de pe 16 mai nu se schimb? mare lucru pentru tine - ?i asta e bine.  E bine din punct de vedere colectiv, e bine pe termen lung. Da, e greu ?i frustrant s? st?m ?n cas?. Dar cum o fi s? vrei ?i s? nu po?i? S? trebuiasc? s? te duci la munc? zilnic, cu groaza c? te ?ntorci cu un virus care-?i poate decima familia? Eu am o slujb?, am un venit r?mas ?nc? neatins. Pot s? MAI stau ?nc?, reduc?nd ?ansele MELE de a m? molipsi ?i de a contagia la r?ndul meu.

?i nu pot s? reduc totul la statistici de tip spartan, nu-mi pot rezuma filosofia de via?? la ?asta e, lu?m to?i ?i unii mor, unii nu”. Dar asta e valabil ?i pentru oamenii c?lca?i de tren, ?i totu?i instituim bariere ?i reguli de trecere. E valabil ?i pentru HIV ?i totu?i folosim prezervative. E complet valabil ?i pentru bolile contra c?rora am inventat deja vaccin - o speran?? pe care, ?n cazul COVID, tot mai mul?i savan?? o am?n? sau chiar o resping, precaut.

Nu pot, pentru c? ?n jurul meu nu sunt cifre ci oameni.  Doar la o simpl? privire ?n jur am

- un b?ie?el care a avut deja peste 20 de bron?iolite ?i dou? pneumonii.
- un tat? care a supravie?uit cancerului pulmonar, cu o treime de pl?m?n amputat?, diabetic ?i b?tr?n
- colegi imunosuprima?i
- prieteni bolnavi de boli auto imune sau cronice
- socri b?tr?ni, cu probleme cardiace
- fost? coleg? cu feti?? supravie?uitoare cancer de rinichi, imunosuprimare chimioterapeutic?

Ei nu sunt cifre. Nu pentru mine. Sunt oameni. ?i iubesc. Fiecare zi al?turi de ei e o victorie. Dac? cel mai mare sacrificiu pe care-l pot face pentru ei este s? nu ies din cas?, o voi face. Fire?te c? vreau s? ies.
Stau la bloc, ies doar pentru strictul necesar. Urma s? c?l?torim. Urma s? avem vacan?e. Urma s? o ducem ?i pe cea mic? poate s? vad? marea. Marea cu furnicarul ei de oameni pe nisip. Acum ?ncerc s?-mi opresc lacrimile pentru c? aud vocea singuratic? a fiului meu r?sun?nd din camera al?turat?. ?i c?nt? ?La mul?i ani” unui coleg de clas?, pe Zoom. Au glasul ezitant ?i trist. Mi se fr?nge inima.

?i da, mi se pare ?i mie cumplit de nedrept. E nedrept, e nedrept s? te g?nde?ti la toate aceste m?run?i?uri ale vie?ii noastre sociale, la tot acel firesc de ieri care a devenit imposibilul de azi ?i de m?ine: 20 de copii sufl?nd ?n tort, 6 oameni ?n compartimentul de tren, 10 mii de oameni c?nt?nd um?r ?n um?r, ?n acela?i glas, la concertul trupei preferate, 200 de oameni s?rb?torind la o nunt?, 30 de oameni conduc?nd pe altul pe ultimul drum, 600 de suporteri ?ncuraj?ndu-?i echipele, 30 de doamne ascult?nd atente o prelegere, 60 de studen?i not?nd zorit ?n acela?i amfiteatru, mii de oameni pe acela?i bulevard. E cumplit, e nedrept, ne fr?nge miezul nostru de fiin?e sporov?itoare ?i legate ca ?ntr-o pl?m?deal? comun?. Dar doamne, e necesar.

E necesar ca s?-i putem c?nta copilului acela ?La mul?i ani” ?i la anul. ?i poate, vreodat?, s?-i mai sufl?m ?i ?n tort, ?n aceea?i camer? cu el.






Read More

27 April 2020

Cum urma s?-mi fie via?a

Via?a mea urma s? fie a?ternut? destul de monoton. ?tiam cum aveau s?-mi fie urm?torii 30 de ani.
Aveam s? merg iar, zi de zi, zi de zi, ?n acelea?i birouri din sticl?. Aveam s? m? simt iar ca un pe?te stingher.
?i aveam s?-mi torc acelea?i vise despre acelea?i lumi paralele, ?n drum spre cas?.
Copiii aveau s?-mi creasc? mari. S? le creasc? codi?e ?i puf ?i vise proprii.
Odat? cu ei, probleme cum ar fi r?mas prea t?rziu ?n vreun club plin de zgomot ?i hormoni ?i transpira?ie. Examene ?i teste gril? ?i medii ?i note. Discu?ii ?i ochi peste cap despre contracep?ie ?i responsabilitate ?i aten?ie. Telefoane ?i mesaje ?unde e?ti, c?nd ajungi?”.
Eu aveam s? m? rablagesc discret, respectuos, num?r?ndu-mi anii p?n? la pensie, umpl?ndu-mi timpul cu proiecte, scriind ici colo ?nc? o pagin? din romanul ve?nic neterminat. Ocazional vis?nd cum ar fi s? lucrez doar de acas?, doar ?n freelancing, dar ca de obicei l?s?nd asta balt? cu g?ndul la bani.
Ding! u?a liftului m-ar fi anun?at diminea?a c? am ajuns la munc?, Dong! m-ar fi l?sat seara s? plec.
?i urma s? str?ngem c?t s? plec?m ici colo vara. ?i urma s? str?ngem ceva mai mult s? ne permitem m?car o dat? la c??iva ani s? vedem ??ri mai ?ndep?rtate. ?n care s? c?l?torim ca ni?te turi?ti absolut banali, cu gura c?scat? ?i h?r?i ?i Tripadvisor pe telefon. Eventual s? facem vreo insola?ie sau indigestie ?i s? ne ?ntoarcem p?rli?i ?i cu un vraf de poze la care s? nu se uite nimeni.
?i aveam de g?nd s?-l bat pe so?ul meu la cap p?n? c?nd ?l convingeam s?-i lu?m pe ai lui ?i pe tat?l meu ?ntr-un concediu - un co?mar, probabil, dar tot sim?eam c? nu voi mai avea c?nd s? le ?mplinesc dorin?a asta.
?i de Pa?ti ?i de Cr?ciun s? mergem s? ne plictisim ?ntr-un confort ?i o ?mbuibare pa?nice ?i domoale. P?n? c?nd n-aveam s? mai avem la cine merge. Apoi s? devenim noi oaza de confort ?i ?mbuibare a altora.
Cam a?a urma s?-mi fie via?a. S? fiu sincer?, deloc rea. ?n sf?r?it ?nv??asem s? m? bucur de lini?tea ?i tihna unui cerc foarte mic de oameni buni. ?i traiul p?rea asigurat de un anumit nivel de venit ?i de un anumit set de cuno?tin?e v?ndute ?n munc?.

?i uite-a?a, s-au dus dracului toate.
Desigur, r?m?nem optimi?ti, r?m?nem fals optimi?ti ?n special ca s? sc?p?m de isteriile altora care mai mai c? ne iau la palme dac? nu SUNTEM OPTIMI?TI, TOTUL VA FI BINE, TE ROG S? NU SPUI ALTFEL, desigur, vom reveni la normal, da, sigur, ne vom ?ngr?m?di iar ?n metrouri ?i vom c?lca direct pe col?ul cearceafului vecin ?i vom ?ntreba scuze, ?ezlongul acesta e liber? ?i vom merge la concerte unde vom c?nta ?ntr-un glas, da, sigur, vezi s? nu, toate aceste chestii vor reveni vreodat?.

Culmea e c? nici nu-mi place aglomera?ia de vreun fel. Mergeam oricum cu ma?ina ?i preferam col?uri pustii ?n vacan?e. Dar de cur?nd mi-a trimis soacr?-mea o poz? cu Sonia ?i ?n tot acest iure? disperat de mimare a normalit??ii, a totul-va-fi-bine, mi s-au fixat ochii pe fe?i?oara ei, pe care-?i ?inea str?mb, cu un deget, o masc? ?n dreptul gurii.

Ah, Doamne.




Read More

25 April 2020

Dou? reviews - Gata de G?tit ?i Indivan

Asta e din categoria ??ara arde ?i baba se piapt?n?”. Cam a?a. ?ara arde ?i baba s-a s?turat de g?tit. A?a c? am mai ?i comandat din c?nd ?n c?nd. ?i am dou? reviewuri recente de f?cut. O parte bun? restric?iilor actuale este c? majoritatea restaurantelor s-au orientat spre livrare, inclusiv la mine ?n cartierul meu cam m?rgina?.

?n fine, s? purcedem.

Indivan

https://www.indivan.ro

Indivan se pare c? era food truck ?nainte, dar nu din ?la cu trei mici ?i un lango? ci din ?la mai fancy, cu buc?t?rie indian? ?i bere artizanal?. Iar acum livreaz? ?i ?n zona mea.

Pre?urile sunt ?ntr-adev?r accesibile, nu zic. Nici comand? minim? nu au avut ?n zona mea, deci am sc?pat ieftin, cu tot cu livrare, de grija unui pr?nz.

Am v?zut c? au o promo?ie de butter chicken 1+1 ?i mi-am amintit c? asta era o re?et? pe care voiam de mult timp s-o ?ncerc.

Parantez?: nu comand de obicei chestii pe care le pot face ?i eu cu un minim de alerg?tur? ?i preparare. De exemplu ceaf? cu cartofi. Dar c?nd v?d un fel care are ?n componen?? peste 8 ingrediente din care 6 proaspete, 2 exotice ?i 1 care se vinde doar dracu ?tie unde, chiar prefer s?-l comand. Asta a fost cazul ?i cu butter chicken. Condimente indiene aveam eu ceva ceva, dar ghimbir proasp?t ?i mai nu ?tiu ce nu.

Livrarea a fost prompt?.

Butter chicken-ul a fost o dezam?gire. Ca s? explic, felul ?sta de m?ncare e ni?te pui ?ntr-un sos condimentat ?i foarte m?t?sos, datorit? untului. Care unt se folose?te cu larghe?e ?n acest preparat. Acu nu ?tiu c?t unt au pus Indivan, dar la mine a ajuns ni?te pui ?ntr-un sos apos, nelegat ?i lipsit de savoare. Da, ingredientele erau ele pe-acolo, ghimbir, ceap? ?i ceva curry, dar... ce s? zic. Era ni?te pui plutind ?n zam? bej.

poze n-am f?cut.

Gata de g?tit

https://gatadegatit.ro/

Gata de g?tit au avut un concept f dr?gu? cu care m-au ag??at, anume m?ncarea preg?tit?, asezonat?, condimentat? etc, iar tu unmai s-o pui ?n cuptor / tigaie pt ultimele 10-20-30 minute.

Asta mi-a sur?s, pentru c? eu ?i a?a am mari ?ndoieli legate de livrat alimente, etc ?i contagiozitatea Covid. Mai precis. ?i se zice s? umbli cu m?nu?i, s? nu atingi nimic, s? te fere?ti,  s? te speli, dezinfectezi, etc. pentru c? virusul e f persistent pe suprafe?e.
OK, p?i ?i m?ncarea aia e. O suprafa?? pe care o bagi ?n gur?.

A?a c? ideea ca eu s? fiu ultima care atinge alea ?i le sterilizeaz? termic prin copt, pr?jit etc mi-a sur?s.

Am comandat a?a de pe site

- Ni?te fripturi ribeye
- Cartofi Hasselback
- Vreo 2 sosuri
- Broccoli cu migdale ?i parmezan
- Morcovi carameliza?i cu miere

De friptur? zicea s? o pun ni?el ?n tigaie, restul la cuptor ?ntre 10 ?i 30j minute.

Acu... ce s? zic. S? ?ncepem cu p?r?ile bune.

M?ncarea e plin? de originalitate ?i de savoare. Chiar te scoate din ve?nicul pizza-ceaf?-cartofi.
Livrarea a fost oarecum la limita superioar? a intervalului de timp precizat.

Cine-a g?tit chestiile astea ?tie ?i s? g?teasc? ?i s? echilibreze ?i s? aleag?. Se cunoa?te asta. Por?ia ?ndestul?toare (carne + o garnitur?) ?ns? m? tem c? s-a g?ndit la un moment dat ?las? c? nu ?tiu ??tia s? m?n?nce pe c?t ?tiu eu s? g?tesc”, deoarece am avut o parte de radio Erevan a meniului:

- ribeye steaks erau de fapt ni?te felii de pulp?. Which is fine I guess, dar zi-le tat? ?pulp? de vit?”, om fi noi s?r?cii dar ribeye chiar am mai m?ncat la via?a noastr?.

- zicea c? e maturat 2 zile ?n unt ?i rozmarin. carnea de vit? maturat? ??i schimb? culoarea. Untul se face pojghi??. La noi au ajuns trei felii proasp?t feliate trandafirii, cu ceva ulei de m?sline ?i rozmarin (din bel?ug, proasp?t, nice) pe ele.


- por?ia de cartofi Hasselback con?inea 3 cartofi cruzi, condimenta?i ?i un?i cu ulei. Acu problema cu Hasselback e c? dac? nu-s prefier?i, o s? dureze o ve?nicie s? se fac? la cuptor ?i se mai ?i usuc?. Zice pe site c? p?n? ?n 30 minute. A durat 40-50 min ca popa. La 30 miute condimentele se arseser?, iar cartofii erau cruzi ?n interior ?i rumeni?i pe afar?.





?n schimb broccoli cu migdale ?i parmezan, morcovii ?i sosurile - un deliciu. Foarte fain f?cu?i, f?r? zg?rcenie, cu migal?, bine cur??at totul, etc.




Si sosul Chimichurri foarte, foarte interesant si plin de savoare.



Deci ce s? zic, eu sper ca acest concept s? prind?  ?i s? le creasc? afacerea ?i odat? cu ea ?i gradul de onestitate ?n prezentarea produselor. C? pia?? de desfacere ar fi, p?n? s?r?cim ?i noi ??tia vreo 2-3 clien?i de bul?, iar talent e clar c? exist? acolo.

Read More

28 March 2020

Ce va fi?

M-am s?turat s? anticipez corect. Nu c? a? fi vreun Nostradamus sau ceva.
Pur ?i simplu, ce deduc c? va fi, va fi de multe ori.

Anticipez mult, iau ?n calcul multe variabile pe care observ c? mul?i al?ii cu care dialoghez le omit.
Fac diferen?a ?ntre ce mi-e fric? s? nu fie, ce mi-a? dori s? fie ?i ce e mai probabil s? fie. Mul?i decid c? X chestie nu se va ?nt?mpla pentru c? groaza fa?? de X ?i cople?e?te. ?i atunci decid c? X e prea de tot, ?i dac? X e prea de tot, atunci X n-are cum.
Pe unii ?i dubleaz? ?i credin?a ?n acest rostogol de concluzii. M? ?ngroze?te X, nu merit X, Domnul Dumnezeul meu m? va p?zi de X. Pe ceilal?i nu, cause fuck them, probabil nu-s la fel de virtuo?i ca mine.

?n fine. Dar eu fiind ?i atee ?i atoateanticipatoare, nici ?n asta nu-mi g?sesc refugiu.

Ca de fiecare dat? ?n asemenea situa?ii, ?mi doresc cu disperare s? m? ?n?el.

M-am uitat peste toate teoriile vehiculate ?i m? tem c? pt mine cea mai credibil? este aceea care indic? august-sept ca posibil? stingere, urmat? de o cre?tere din nou ?n urm?torul sezon rece.

?ansa noastr? ?i a celor dragi nou? s? sc?p?m vii din chestia asta este mai degrab? s? nu fim infecta?i, dec?t s? fim trata?i. Nu cred c? mai avem multe ?anse odat? ajun?i ?n spitale. Pentru c?:


  • Sunt spitalele subjugate de oameni care se testeaz? primii ?i pe ei ?i pe m?-sa ?i pe toate neamurile, chiar ?naintea medicilor. Nu m? ?ndoiesc c? dac? s? zicem eu sau copilul meu sau ?n fine, alt neica nimeni f?r? pile, f?r? poante, f?r? mandat, f?r? slujb? la MAI sau la Parlament vom fi conecta?i la un ventilator ?i va veni pe u?? m?re?ul s? zicem director de spital, actor de teatru de pe vremea impuscatului, sau m?-sa sau vreun deputat PSD, ventilatorul ?la va fi mutat de la mine la el. De la copilul meu la el. Pentru c? vorbim despre un sistem care-?i ucide cu bun? ?tiin?? pe cei ce-l slujesc dar si pe cei care apeleaza la el. Vorbim despre medici care a?teapt? s? fie testa?i ?i primesc m?ncare din mila public?, versus primari care se trateaz? de exemplu s?pt?m?nal preventiv. Dac? sunt capabili de at?t cinism, de at?ta ferocitate la un c?cat de test, c?nd vor avea de ales ?ntre via?a lor ?i a mea, cum a? putea spera c? mi-o voi p?stra? 
  • Compar?nd cum aleg de exemplu medicii din Germania s? trateze cazurile de COVID sau chiar de suspect de COVID ?i cum cr?p?m noi a?tept?nd testul ca s? ne putem interna, mi-e clar c? daca ai ajuns la spital la noi deja e cam tarziu. Se ignora  (cu buna stiinta? nu stiu) evolutia rapida, de altfel vezi ca intre internare si moarte abia apuca sa treaca doar cateva zile. Dar pana la internare, restul de simptome ... nu-s suficiente sa inceapa tratamentul, sau? Nu stiu.
  • Sunt atat de tampiti incat principala lor grija, pana in ultima clipa, nu va fi sa supravietuim cat mai multi ci sa aiba dreptate ei. Enorm de multa energie se risipeste in peroratii, imbufnari si jigniri ridicole.
  • Nu avem efectiv nici o figura de autoritate competenta. Avem pe unul care ba declara ca ne cacam pe noi degeaba ca e de 10 ori mai light ca gripa, ba ca e degeaba spirtul, ba ca testam de pe acum tot Bucurestiul (dar cate 800 pe zi, deci undeva in 2068, ura, ajung si la mine) etc. Tot ce ar trebui sa fie rational, coerent, competent sta in mana unor fanfaroni preocupati mai degraba de propriile frustrari si complexe napoleonice. 
  • Nu avem nici o garantie ca odata facuta boala capatam imunitate permanenta. E una din chestiile pe care multi le cred pentru ca isi doresc cu disperare sa fie adevarate. Si totusi cazurile de reimbolnaviri sunt consemnate din ce in ce mai des. Si nici nu-s luate mutatiile in calcul.
  • Vaccinul ala pe care-l asteptam mesianic o sa apara, probabil, peste vreo 3 ani si o sa fie stabil in vreo 15. Ganditi-va la restul de vaccinuri. Cati ani a durat sa-l elaboreze, testeze si sa-l puna pe piata pe cel pt HPV? Ok, fie, acu ne grabim, dar cat crezi ca ne putem grabi, nu e ca si cum ceilalti cercetatori din restul istoriei au stat rezemati in eprubeta ca Dorelu angajat la stat.
Si toate astea coroborate cu un prognostic de contaminare de 80% ma ?ngrozesc. 

Nici la nivel global nu exist? siguran??, certainty. Adolescen?i ?i adul?i tineri, f?r? probleme de s?n?tate, se pr?bu?esc ?i mor ?n c?teva zile. Le c?ut?m cu disperare justific?ri victimelor, ?sta era cam gras, ?sta avea diabet, etc. O s? ajungem la ?sta avea pistrui ?i ast?lalt? avea ascendent ?n Berbec. Orice, numai s? nu recunoa?tem c? rahatul ?sta ucide fulger?tor ?i c? nu ?tim de ce ?i cum alege, cum poate un b?tr?n de 100 de ani s? scape dup? 4 s?pt?m?ni de bolit ?i o fat? de 16 ani s? moar? ?n 4 zile.


Parsivenia virusului e ca ne obliga sa ne destramam ca sa supravietuim. Obliga copiii sa nu stea la capataiul parintelui la ultima suflare, ca sa nu-si imbolnaveasca poate parintele viu sau copilul cu astm. Obliga la izolare, la distrugerea coeziunii noastre instinctive, de mamifere gregare. 

Sansa noastra, oameni buni, e sa ne ferim cat mai mult. E o ?ans? minuscul?, o pra?tie ?n fa?a unui Goliath care ne impresoara. Dar e o ?ans? mult mai bun? decat ce ne poate oferi ?ara asta, acum.
Sta?i ?n cas? c?t pute?i. Lua?i-v? toate m?surile posibile de precau?ie. Ie?i?i c?t mai rar. Da, face?i provizii dac? mai ave?i de unde acum. C?nd s-a ?mboln?vit un cadru medical, s-a ?nchis / carantinat spitalul. C?nd se va ?mboln?vi prima casier? din Carrefour, Mega, OMW, crede?i c? va r?m?ne deschis? Eu nu. Eu cred c? r?nd pe r?nd se vor ?nchide din ce ?n ce mai multe, nu pentru c? ar disp?rea marfa din ele ci se vor ?mboln?vi cei care o distribuie, ambaleaz?, transport?, v?nd. 

Eu cred c? va dura minim un an ?i c? ne vom aminti o via??. Dac? vre?i s? ave?i cu cine v? aminti de tot iadul ?sta, sta?i c?t mai mult ?n cas?.
Read More

14 March 2020

Teama




Dac? este s? fie ceva care s? m? fi obosit ?n ultimele zile, e ?ncercarea oamenilor de a-?i masca groaza, acuz?nd-o pe a celorlal?i care ?i-o manifest?.

M-au obosit to?i sarcasticii, to?i filosofii, to?i exuberan?ii apocaliptici, to?i statisticienii de buzunar, to?i estimatorii la minut de c?te milioane vor muri p?n? s? c?p?t?m o morganatic? imunitate.
To?i stru?ii care repet? ca pe o mantr? c? exager?m to?i, care sper? c? sunt ?ntr-at?t de importan?i lumii ?nc?t aceasta ?i-a coagulat ??rile, ?tirile, mor?ii ?ntr-o imens? fars? numai pentru ei.

To?i cei care au fugit animalic ?ntr-un ultim b?rlog, t?r?nd dup? ei virusul care avea s? le infecteze familii, prieteni, pe to?i cei pe care i-au privit ?n ochi ?n ultimele zile. tot de fric? au fugit. Tot de fric? st?m ?i noi ?n cas?, care mai st?m. Tot de fric? au disp?rut m??tile, gelurile, tot de fric? ne transform?m ?n h?rciogi.

To?i care ??i mascheaz? frica acuz?ndu-se reciproc sau scurg?ndu-?i clipele ?n efemere certuri ?i diatribe. E firesc, e firesc, totul e firesc ?i molima asta tot fireasc? e, firesc e ?i s? cr?pi de la ea probabil.


Dar nu-?i dispare groaza din suflet dac? o st?lce?ti pe a altuia.

Culmea e c? am apucat s?-i dau ni?te sfaturi Clarei, exact ?nainte de a izbucni ?i la noi. ?nc? eram calmi, ?nc? mai constatam sf?tos c? ?va ajunge ?i la noi” a?a cum zici ?va fi un an ploios”, ?nc? mai erau m??ti prin farmacii c?nd i-am spus s? ??i reorienteze unghiul de a privi lucrurile. Clara m? tot anun?? de ceva ani de diverse impending dooms (poluare, ma?ini, Bucure?tiul sufocat, nutri?ie, etc) posibil ca anxietatea sa cronic? s? se hr?neasc? dar ?i s? defuleze ?n temeri reale dar parc? un pic, un pic departe, c?t s? se poat? distribui ?i destinde p?cla de anxietate. Poate ca dintr-un nor dens ?i negru ?n mai mul?i, gri.

?i acum, draga mea prieten?, m? tem c? nu mai avem ce anun?a c? vine, pentru c? iat?, a venit. ?i am tot vrut s?-?i scriu ?i n-am apucat pentru c? ?i eu am coping mechanisms,  dorm c?t mai mult, lucrez c?t mai mult, m? joc c?t mai mult, copiii cu ve?nicele lor nevoi ?i m???ieli, ?ncuia?i ?n cas?, reu?esc s?-mi ocupe cam toate orele zilei. Voiam s?-?i spun c? de data asta e absolut ok s?-?i fie fric?. ?i altora. De data asta e ok.  ?i mie mi-e. ?i am s? te ajut cu tot ce pot, cum pot.

Mi-e absolut groaz? de chestii pe care nu m? pot opri s? le anticipez. M? tem c? ne vom contamina ?n acela?i timp eu ?i Alin, iar copiii mei vor r?m?ne prin cas? singuri ?n caz c? suntem spitaliza?i, eram ?nv??a?i s? ne repezim imediat la bunici la nevoie dar cum s? faci asta c?nd practic ?i condamni la moarte?  Ce vecin ar risca s? ?ngrijeasc? ni?te copii care probabil poart? virusul ce le poate nenoroci familia?

M? tem cu g?ndul la taic?-meu care a supravie?uit cancerului ?i nu mai are o treime de pl?m?n, ipohondru 100%, obsedat de analize ?i medici ?i scotocit ?i diete ?i nutri?ie ?i suplimente, dar care ?n mod bizar c?nd vine vorba de un pericol real pare complet pe alt? lume ?i m? ?ntreab? ?n ce sta?iune s? mearg? s? respire aer curat. Vreau s? m? reped s?-l ?ncui ?ntr-un beci. Vreau s?-l mai v?d ?i ?tiu c? dac? vreau s?-l mai v?d, trebuie s? m? ab?in s? m? reped s?-l v?d ?n viitoarele zile poate.

M? tem cu g?ndul la socrii mei pentru c?-s b?tr?ni ?i vulnerabili ?i tot mai ies, s? pl?teasc? o factur?, s? ceva, ?i cic? s-a umplut ora?ul de ?italieni” . ?i oric?t ?ncerc?m s? explic?m prin telefon cu virusul, cu distan?a, auzim replici care ne sleiesc pe interior, cum ar fi ?stau ?n cas?, am ie?it doar s? pl?tesc datorii, s? caut baterie la ma?in?, s? vorbesc cu x din pia??, am s? stau mai ?ntr-o parte la slujb? afar?”.

M? tem cu g?ndul la to?i oamenii vulnerabili pe care-i ?tiu, b?tr?ni, cu astm, cu boli auto imune, cu copii care au trecut prin chimioterapie, nu reu?esc s?-mi amintesc ultima dat? c?nd i-am v?zut pe unii, nu ?tiu c?nd ?i dac? am s?-i mai v?d pe to?i.

M? tem de incon?tien?a celor din jur, un vecin l-a auzit pe altul spun?nd unor rude din Italia c?-i a?teapt? aici s?pt?m?na viitoare. Aici unde, ?n Bucure?ti? ?n bloc? la el? Ce fac dac? vin? Cum ?tiu c? ?ia sunt, c? doar nu vin ?n drapelul Italiei?

Mi-e groaz? cu g?ndul la Alexandru care a trecut la 9 ani prin 3 pneumonii ?i peste 20 de bron?iolite ?i care nu cred c? se bucur? de toat? rezisten?a grupei sale de v?rst?.

Mi-e groaz? c?nd ?mi amintesc c? de la o simpl? intubare, o coleg? ?i-a pierdut tat?l. A fost informat? sec ?nainte de opera?ie c? probabil va lua o bacterie nosocomial?. ?i a luat. ?i l-a luat.

M? tem c?nd toate cifrele ?ncep s? danseze ?n mintea mea, c?te paturi avem, c?te ventilatoare, c?te zeci de mii au fugit ?n ?ar?, c??i vor putea infecta ?n urm?toarele zile, c?te spitale, c?te ATI, ce rat? de infec?ii nosocomiale.

C?te centre de carantin? din care deja lipsesc cele elementare de igien?, ?n care deja oamenii se baricadeaz? sau fac scandal din cauza ra?iei de m?ncare. Ce se va ?nt?mpla c?nd, din epuizare de resurse sau neglijen?? clasic?, vor uita de ei sau nu-i vor mai putea ?ine cu paz?? Ce se va ?nt?mpla c?nd sute de oameni ?ngrozi?i, animaliza?i ?i bolnavi vor sparge u?ile ?i vor n?v?li afar?, nemaiav?nd nimic de pierdut?

Ce se va ?nt?mpla c?nd ?i cel de la farmacie, benzin?rie, magazin, central? de energie va decide c? vrea s? tr?iasc? ?i va r?m?ne acas?.

Mi-e fric? de toate astea ?i ?tiu c? ?i ?ie. Ce putem face ?tim deja pe de rost. St?m ?n cas?, igien? maxim?, contact minim. ?i ne ag???m de bruma de ra?iune ?i umanitate pe care o mai avem. Aceasta ne va salva ?i dac? nu pe noi, atunci pe cei dragi nou? m?car. Boala asta nou? e un test al umanit??ii. Latura noastr? animalic?, instinctiv?, ne spune s? fugim de moarte. S? fugim ca s? ne ad?postim ?n b?rlogul ?n care poate ne sim?im acas?, cu ai no?tri. S? min?im, s? fim vorace, s? d?m curs disper?rii ?i panicii, s? neg?m, s? fur?m, s? zdrobim.
Latura uman? ne va spune s? nu ducem moartea altora. S? ne ab?inem de la toate instinctele care url? ?n noi. S? r?bd?m, s? calcul?m. S? ra?ionaliz?m ?i s? ra?ion?m. S? fim al?turi de ai no?tri r?m?n?nd, paradoxal, departe de ei.

Nu ?tiu pe c??i din cei pentru care m? tem ?i voi mai vedea peste un an. Dar ?tiu sigur c? voi face tot ce pot ?nc?t s? nu fiu eu cea care le ucide ?ansele de a-l mai prinde.
Read More

01 March 2020

?la

Azi la pizzerie, cu fiu-meu ?i prietenul lui.

Trec pe l?ng? noi un grup de str?ini ?i se a?az? la masa vecin?. ?n c?teva minute, aud o voce cu puternic accent fran?uzesc:

- Excuse me, what is the name of that pizza you are having?

M? ?ntorc. E unul dintre str?ini. ?i e negru. Negru intens. Arunc un ochi la copii. Au f?cut ochii c?t cepele. Fuck.

- Pepperoni with cheese bites on the edge, r?spund eu, iar omul mul?ume?te ?i se ?ntoarce la ai lui.

M? uit la ai mei. Explodeaz? de at?ta entuziasm. Aoleu, aproape mai sunt mesele astea. Ia s? ?ncerc s? schimb subiectul.

- Ce vre?i la des...
- L-ai v?zut pe ?la?!?
- Uhh, da...
- L-ai v?zut? Ai v?zut? ?la care a venit ?i a ?ntrebat ce fel de pizza avem?
- Da, auzi, sta?i ni?el, sta?i s? l?murim...
- Ai v?zut cum era?!! Era...

Dar ochii sunt prea c?sca?i ?i gurile prea hlizite. Sunt a?a de ?nc?nta?i ?i nu am nici o ?ans? s? fr?nez porumbelul care le va zbura acum pe gur?.

Isuse, de ce trebuia s? semene un cuv?nt at?t de benign cu unul at?t de infam.

- Ai v?zut? Era... era...

M? chircesc mental. Ei, asta e. Pana mea, sunt copii. Observ? ?i ei chestii care li se par aparte.

- ERA FRANCEZ! Din Fran?a! Vorbea cu accent fran?uzesc!
- Da, chiar dac? a zis ?n englez?, se cuno?tea c?...


... :)


Read More

03 December 2019

De ce ganditul nu ne prisoseste deloc

1. Dac? am g?ndi mai mult sau pur ?i simplu dac? am g?ndi, am ?n?elege c? n-are niciun rost s? ?ndemni oamenii s? nu fac? copii sau s?-?i faci o glorie din asta.

Singurii oameni care se g?ndesc bine dac? s? aib? copii, calculeaz? ?nainte s?-i aib?, fac estim?ri ?i planuri ?i ar putea fi influen?a?i ?n vreun fel de profe?ii suprapopul?rii ?i autoextinc?iei sunt, culmea, cei care au cele mai multe ?anse s?-i creasc? ?i s?-i transforme ?n adul?i activi profesional. Restul, adic? imensa majoritate, fac copii pentru c?-i fac, ?i-i fac oricum cu toptanul. Un exemplu elocvent e propria noastr? b?t?tur?: 
  • 60% din salaria?i au un singur copil. 
  • 72% din casele rom?nilor nu au niciun copil
  • ?n schimb cei care depind de asisten?? social? ?i nu au niciun venit au chiar ?i 10 copii
Deci pe cine ai ?anse s? influen?ezi? Pe cei c??iva care chiar ar putea  cre?te ?i educa un copil ?nc?t acesta, ?n 20 de ani, s? genereze un venit, s? pl?teasc? taxe, s? aib? o afacere, s? intre ?ntr-o sal? de opera?ie, s? salveze planeta aia pentru care jele?ti ?njur?nd bebelu?i, orice. Pe cine nu influentezi? Pe cei care vor ajunge ciclic ?n masa de asista?i sociali ?i pe care-i doare fix ?n cur de ce articole superbe ai citit tu despre sacrificiu ?i autoexterminare.

Altfel, pur ?i simplu cei c??iva care pot s?-i creasc? vor renun?a s?-i mai fac?. Cei mul?i care pot s?-i fac? ?i vor face oricum, a?tept?nd s?-i creasc? al?ii.
Deci dac? ave?i vreun plan pe termen lung sau idealuri sau speran?e pentru lume, planet? ?i ??ri?oar?, except?nd idio?enii de genul ?s? pierim to?i ?n fl?c?ri”, ar fi bine s? include?i ?n el moduri de a sprijini oamenii care pot cre?te copii. M?na asta de prost?l?i care muncesc ?i au ?i ambi?ia unei familii. Idio?ii ??tia pl?titori de taxe, pe spinarea c?rora poate trage?i ?i voi c?te un pui de somn, leg?na?i de visuri pseudoanarhiste.
C?t despre f?cut, dac? ave?i unul, zero sau o sut?, sunt responsabilitatea ?i alegerea voastr?. Dar nu doar f?cutul ci ?i crescutul. Vre?i nu vre?i, lumea nu se termin? odat? cu voi. 





2. Tot pe aceea?i tem?, rezultatele elevilor rom?ni la testele PISA sunt cele mai slabe din ultimul deceniu. 

Testele PISA sunt o inven?ie care ne provoac? mari tulbur?ri la ego, deoarece din nefericire nu ne las? nici s? ne l?ud?m cu cei c??iva olimpici (care-s de?tep?i nativ, nu datorit? nou?) ?i nici cu multe no?iuni ?nv??ate papagalice?te. Testele astea m?soar? c?t de bine au ?n?eles elevii ce au ?nv??at, ?i c?t pot s? aplice practic cuno?tin?ele dob?ndite. Ai no?tri sunt p?m?nt de flori. Am ajuns la 44% de analfabe?i func?ional, adic? oameni care citesc ?i nu pricep ce au citit. La matematic? e ?i mai r?u - 47% .

Acest ultim deceniu de continuu regres este ?i acela?i deceniu de constant? reform? ?i abrambureal? a ?nv???m?ntului rom?nesc. Este acela?i deceniu ?n care examenele na?ionale, de la reziden?iat la capacitate, sunt mutate ?n decursul anului ?n curs, ?n care ?nv???m?ntul profesional este ba desfiin?at ba reinstaurat, ?n care manualele sunt pline de imbecilit??i iar mini?trii sunt alde genunche ?i abramburica:

Dar desigur, ?n tot acest context e mult mai la ?ndem?n? s? decidem c? beneficiarii sunt de vin? - copiii sunt loaze apatice ?i lipsite de respect. 

De?i ?n ultimii ani, ca adul?i am demonstrat o ferocitate ?i o bestialitate incredibile ?n felul ?n care ne raport?m la copii, ca na?ie. C?nd nu-i lu?m cu ma?ina s?-i viol?m ?i s?-i ucidem, ?i batem cu o coad? de m?tur? c?t sunt la p?m?nt ?i ne distr?m, post?nd asta pe Facebook. Le rupem picioarele c?t sunt bebelu?i ?i-i avem ?n grij?, ?n cre?e private. ?i ?mpiedic?m cu bun? ?tiin?? pe cei care ar putea s?-i ajute, ca s? mai facem bani de pe urma lor. 

Drepturile lor r?m?n ceva rizibil, de dat ochii peste cap ?i de scos din bezna min?ii diverse perora?ii despre ?vremea noastr?”. Vremea noastr? e ?i acum. Azi. ?i o transform?m ?n iad ?i pentru noi ?i pentru cei de m?ine, prin prostie ?i r?utate.

3. Schimbarea nu se face cu de-a sila ?i nici binele cu japca, nici ?n ceea ce prive?te mamele ?i alegerile lor

La aproape un deceniu de la ?nceputul unei campanii sus?inute ?i pe alocuri agresive pro na?tere natural? ?i pro al?ptare, st?m mai prost dec?t ?naintea acestor demersuri. S-a ajuns la 60% rata opera?iilor de cezarian? ?i 12,6% rata al?pt?rii exclusive. Una a crescut, alta a sc?zut, dar nu precum speram noi.
Sute de bloguri, evenimente, noi profesii, adev?rate vestale, grupuri, scandal, promo?ii, campanii, poze au f?cut fix pix ?n ace?ti 10 ani care au trecut. De ce?

  • Pentru c?, ?n cazul cezarienei, ?n continuare alternativa r?m?ne de cele mai multe ori o na?tere care nu mai are natural ?n ea dec?t simbolismul orificiului prin care e smuls-tras-?mpins f?tul. Brutalizarea ?i umilirea femeilor ?n timpul travaliului, practicile tacit acceptate, epiziotomie ?preventiv?”, prioritizarea ?ncadr?rii ?ntr-un timp fa?? de l?sarea na?terii s? ??i ia timpul necesar, mu?amalizarea ?i ignorarea din ce ?n ce mai frecvent a cazurilor de malpraxis medical din timpul na?terilor, toate acestea sunt de fapt factori negativi mult mai importan?i ?n decizia pro-cezarian?. Dar desigur, e mai comod din nou s? acuz?m mamele de comoditate (?!), egoism ?i lips? de curaj. N-ar trebui s? ne fie necesar curajul ca s? na?tem natural ?ntr-un spital de stat, ?n 2019
  • Mul?i ani am administrat un grup pe care oamenii c?utau recomand?ri pentru medici ?i servicii medicale. M-a ?ngrozit num?rul de femei care c?utau de ani de zile solu?ii la probleme post-na?tere natural?: incontinen??, fistule, abcese, prolaps. Dar cel mai mult m-a ?ngrozit s? citesc c? multe au fost expediate de medici cu explica?ia c? asta e, a?a e la na?terea vaginal?, s?-?i vad? de drum. ?i a?a ajunseser? la 3, 6, 12 ani de la na?tere s? se chinuie. Dac? cel care ar trebui s? repare ?i s? ajute , s? ?ncurajeze, poftim, adun? toate aceste traumatisme sub spectrul unei normalit??i pe care n-o resimte (c? doar nu dumnealui se pi?? pe el la 20j de ani c?nd ridic? un copil ?n bra?e), cum am putea acuza femeile de lips? de curaj? Lipsa de curaj ?n fa?a indiferen?ei, brutaliz?rii, corup?iei, mizeriei, infec?iei? Nimic nu mi se pare mai gre?os dec?t s? v?d iar mai ?tiu eu ce somitate (de obicei b?rbat) medical? cum ironizeaz? ?m?micile” pentru pa?ii pe care-i fac ?napoi ?n fa?a miracolului naturii. Omi??nd ?n acela?i timp grava schilodire pe care o aduc acestui miracol pripit, ?mpins, smucit, t?iat, c?rp?cit, infectat ?i ignorat ?n propriile b?t?turi.
  • Odat? ce cap?t? dimensiuni acuzatoare, dominatoare, orice propov?duire, oric?t de nobil? ?i ?nfocat?, e menit? pierzaniei de adep?i. ?i m-am trezit ?i eu alunec?nd pe panta asta. Am al?ptat ?i m-am m?ndrit ?i eu cu asta; dar e posibil ca ?n anumite cazuri, arborarea acestui fapt firesc ca stindard al luptei, al superiorit??ii feminine, al sacrificiului de sine, al dracu mai ?tie c?ror frustr?ri ?nsetate de emfaz? ?i recunoa?tere public? s? fi descurajat mai degrab? alte femei, care s? fi decis c? n-au niciun chef s? intre ?n m?re?ul clan al vestalelor descheiate la piept. Zic ?i eu. Mai u?or cu pianul pe sc?ri, oric?t de superb? ar fi partitura.

4. Nu te oblig? nimeni s? stai ?ntr-un ora? aglomerat.

Te st?lce?ti prin metrou ?i ?n Viena sau Tokyo. Stai ?n trafic ?i ?n Londra. A?tep?i autobuzul ?i ?n Roma. Nici ?n Malta nu prea vine la timp. Aglomerarea urban? e un fenomen social firesc. 
Noi avem un c?cat de administra?ie public? ?n Bucure?ti, a?a e. Dar s? ajungi s? ur??ti oamenii din ora?ul ?sta doar pentru c? exist?, pentru c? s-au mutat l?ng? tine, pentru c? alegerile lor converg cu ale tale, te subliniaz? doar ca imbecil sadea. 
Vrei nu vrei, oamenii vor tinde spre mai bine. Pentru mul?i, locuitul aici e garan?ia unui loc de munc? nedependent politic sau a unui venit decent. Toate speran?ele lor ?i ale copiilor lor (da, ?ia care poate-s prea mul?i sau prea pro?ti pentru tine, vezi punctele 1 ?i 2) se pun ?n inima acestui ora? aglomerat, murdar ?i viu, nespus de viu. 
A?a cu toate drumurile sale care ?ncep s? se repare la 6 seara ?n plin trafic, cu apa cald? care curge pe afar? pe str?zi ?i nu prin calorifere, cu becule?ele nesim?it de scumpe aruncate praf ?n ochii celor care tremur? ?n spitale, ora?ul acesta e ?ansa spre mai bine a celor mai mul?i care au decis s? vin? sau s? r?m?n? aici. 
Dar dac? chiar nu mai ?ncapi de ei, dac? nimic din ac?iunile sau inac?iunile tale nu te fac responsabil ci doar al?ii, mereu al?ii, ve?nic al?ii sunt de vin? pentru tot, ei bine afl? c?:
  • niciodat? nu se vor muta ?n alt? parte milioane de oameni, l?s?nd balt? servicii, vie?i, case, familii doar ca s? nu mai stai tu a?a ?mbufnat
  • ?n Muntene?ti, Vaslui e un trafic excelent. Doar tu, popa ?i primarele a?i avea ma?in?. 
Toate aceste observa?ii ale mele converg ?ntr-o concluzie: tindem s? blam?m victimele unui sistem ?n care s-ar putea chiar noi s? fim actori. Depinde de noi ce roluri ne asum?m. ?ns? un prim pas c?tre mai bine ar fi s? refuz?m s? fim p?rta?i la acest mecanism prin care cei ce sufer? sunt acuza?i de cei ce mint.




Read More

08 November 2019

M-a oprit poli?ia



Mare eveniment mare. Prima dat? ?n cei trei ani de c?nd am permis m-a oprit poli?ia rutier?.
?ncepusem s? cred c? e ceva personal.
Dac? nimeream un filtru, ?i opreau pe ?la din fa?? ?i ?la din spate, mie-mi f?ceau semn s? m? tot duc.
Ei bine, asear? s-a petrecut evenimentul. Am intrat pe o bretea din aia cu verde intermitent, colewgul s?u l-a oprit pe ?la de dinainte, eu am dat s? m? tot duc, ca de obicei, ?i minune, degetul ?nm?nu?at ?i-a repetat insistent indica?ia: nu nu, ?i matale, pofti?i aici, trage?i pe dreapta.

Cu ocazia asta am trecut ?i peste marea angoas?. Probabil m? ?ti?i c? am scenarit? cronic?, ?mi vin tot felul de tr?zn?i ?n cap, niciuna cu happy end, ?i c?nd m? g?ndeam la poli?ia rutier?, un anumit scenariu mi se repeta ?n cap, cu a?a o precizie ?n detalii de m? lua cu c?lduri doar g?ndindu-m? ce-ar fi.
Anume ce-ar fi s? ?mi fac? semn poli?ia s? trag pe dreapta ?i eu s? vreau s? m? conformez ?i s? n-am unde s? trag pe dreapta, sau s? am unde dar s? fie spa?iu din ?la mai ?ngr?m?dit unde tre s? faci 10001 manevre, ?i s? stea ?la s? se uite cum parchez eu din 556.3 mi?c?ri, sau s? parchez cumva cu curul ?n strad? ?i s? n-aib? pe unde trece al?ii, etc sau mai r?u, s? NU V?D vreun poli?ist (chit c?-s verzi fosforescen?i) ?i s?-l l??esc. Sau s? descop?r c? e o trecere ?n spa?iul ?la ?i s? se fac? ?i verde ?i s? vrea s? treac? vreun pieton ?i s? fie fix genul ?la de hippiot acneic care merge at?rnache cu ma?inile altora la munte, asta c?nd nu le zg?rie sau nu bleast?m? ?mpotriva lor, sau nu le summoneaz? s?-i aduc? keto soup ?i kale salads la domiciliu, ?i s? nu priceap? c? era marcajul ?ters ?i vizibilitate zero ?i s?...

?n fine, none of this hapenned. Am garat pe dreapta ?ntr-un spa?iu ?ngust cu at?ta fluen?? de zici c? m? poseda ?ngerul lui Titi Aur. Apoi c?nd a fost s? prezint actele am avut un moment de f?st?ceal?, pentru c? ?n primul an eu am ?inut cu religiozitate actele alea grupate, capsate, aranjate, ?n a?teptarea marelui moment ?n care aveam s? le ?nm?nez, ?n al doilea an m-a ?ncercat melancolia fetei b?tr?ne care vede c? i s-a ?ng?lbenit rochia de mireas? ?i mirele tot n-a mai ajuns, iar ?n al treilea an le-am uitat prin torpedou pe sub un morman de alte chestii pentru c? ?i a?a nu m? oprea nici dracu.

A?a c? i-am pus ?n bra?e un teanc de h?rtii, s? se descurce cu ele, printre care ?i cele cerute, dar ?i unele care probabil nu erau necesare dar spuneau chestii interesante despre persoana mea, cum ar fi c? am dus un colet la po?t?, c? am achitat foarte demult o factur? RDS ?nainte s? descop?r plata online, c? am m?ncat ceva la Subway ?i c? am primit prin 2018 o re?et? pentru faringita lui fiu-meu.

Mi le-a sortat cu resemnare ?i eficien?? ?asta e bun?, asta nu ?mi trebuie, asta nici dvs nu v? trebuie, ata pute?i s-o arunca?i, asta vede?i c? mai avea?i ceva ?n ea”, m-a ?ntrebat unde m? duc ?i i-am r?spuns pe c?t de subtil puteam eu la 17.10 ?S-o iau pe fiic?-mea de la cre??, tre s? ajung la 17.30”. S-a prins, mi-a dat ?napoi mald?rul (sortat) de h?rtii ?i mi-a urat drum bun.

M? simt foarte ?n r?nd cu lumea acum. My transformation is complete.


Read More

Facebook

重生小说排行榜完本

Karioka. Powered by Blogger.
重生小说排行榜完本,宰执天下,宰执天下txt下载
homeaboutnewsPartnerscontact
摄政王嫡女黄娆嫡女倾皇城小说嫡女种田忙花河txt将门嫡女之定乾坤下载废后归来嫡女狠角色结局
弃妻不二嫁之侯门嫡女88锦绣双妃:米虫嫡女选秀一品嫡女狂妃惹不起重生嫡女毒妃下载毒后重生蛇蝎嫡女狠腹黑男主